- spulberá
- vb., ind. prez. 1 sg. spúlber, 3 sg. şi pl. spúlberã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
spulberá
Look at other dictionaries:
spulbera — SPULBERÁ, spúlber, vb. I. Tranz şi refl. 1. A (se) ridica în vârtej şi a (se) duce departe (împrăştiindu se); a (se) risipi, a (se) împrăştia. 2. fig. A (se) nimici, a (se) distruge. – lat. *expulverare. Trimis de LauraGellner, 25.07.2004. Sursa … Dicționar Român
risipi — RISIPÍ, risipesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A arunca sau a cădea în toate părţile; a (se) împrăştia. 2. tranz. A cheltui fără socoteală; a irosi bani, averi. 3. refl. (Despre oameni) A se răspândi în toate părţile; a se răzleţi, a se răsfira. ♦… … Dicționar Român
spulberat — SPULBERÁT, Ă, spulberaţi, te, adj. (Despre zăpadă, praf, frunze etc.) Risipit, împrăştiat de vânt; (despre locuri) de pe care zăpada a fost luată de vânt. ♦ fig. (Despre oameni; adesea substantivat) Zăpăcit, neserios, distrat. ♦ fig. (Despre… … Dicționar Român
spulberător — SPULBERĂTÓR, OÁRE, spulberători, oare, adj. (Rar) Care spulberă; care este spulberat. – Spulbera + suf. ător. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 spulberătór adj. m., pl. spulberătóri; f. sg. şi pl … Dicționar Român
viscoli — VISCOLÍ, pers. 3 viscoleşte, vb. IV. intranz. A bate un vânt puternic cu ninsoare sau cu lapoviţă. ♦ tranz. (Despre vânt) A spulbera şi a troieni (succesiv) zăpada. – Din viscol. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 VISCOLÍ vb. 1. a … Dicționar Român
zburătăci — ZBURĂTĂCÍ, zburătăcesc, vb. IV. 1. tranz. A arunca cu ceva (într o pasăre, într un pom etc.); a zburătui (1). 2. intranz. şi refl. (Despre stoluri de păsări) A se risipi bătând din aripi şi înălţându se de la pământ; a face zboruri scurte,… … Dicționar Român
sfărâma — SFĂRÂMÁ, sfărâm, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) sparge, a (se) desface în bucăţi mici; a (se) fărâmiţa, a (se) zdrobi. ♢ expr. (tranz.) A sfărâma lanţurile (robiei) = a cuceri libertatea. A şi sfărâma capul (sau mintea) = a depune eforturi… … Dicționar Român
spulber — SPÚLBER, spulbere, s.n. Spulberare; ninsoare spulberată; vânt puternic. ♦ fig. Nimicire, prăpăd. – Din spulbera (derivat regresiv). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 spúlber s. n., pl. spúlbere Trimis de siveco, 10.08.2004.… … Dicționar Român
spulberare — SPULBERÁRE, spulberări, s.f. Acţiunea de a (se) spulbera şi rezultatul ei; împrăştiere, risipire; fig. nimicire. – v. spulbera. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SPULBERÁRE s. împrăştiere, risipire. (spulberare frunzelor, a… … Dicționar Român
spulberatic — SPULBERÁTIC, Ă, spulberatici, ce, adj. (Despre oameni sau comportarea lor) Uşuratic, fluşturatic, nestatornic. – Spulbera + suf. atic. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SPULBERÁTIC adj. v. fluşturatic, flutura tic, frivol,… … Dicționar Român
